Sari la conținut

Glanda lui Bartholin

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Glanda lui Bartholin

Poziția orificiului canalului glandei Bartholin (drepte) în vestibulul vaginal al vulvei
Detalii
Latinăglandula vestibularis major
Originea embrionarăSinus urogenital
Parte dinVulvei
SistemAparatul genital feminin
Arteră pudendală externă profundă
Vene pudendale interne
Nerv pudendal
Ganglionii limfatici inghinali profunzi
Resurse externe
Gray'sp.1266
TAA09.2.01.016
FMA9598
Terminologie anatomică

Glandele Bartholin (glandele vestibulare mari) reprezintă organe perechi ale vulvei (aparatul genital feminin). Sunt localizate simetric, în grosimea labiilor mari (buzele vaginale externe), la adâncimea de cca 1 cm sub piele.[1] Glandele sunt, aproximativ, de mărimea și de forma boabelor de fasole. Au fost descrise pentru prima dată în secolul al XVII-lea de către anatomistul danez Caspar Bartholin.[2][3]

Glandele Bartholin sunt de formă ovoidală, cu lungimea de 1,5 cm și lățimea de 0,5 cm. Glandele sunt amplasate între vagin și bulbii clitoridieni, fiind parțial acoperite de către aceștia.[4][2] Glandele sunt compuse din acine (dilatații sferice) mucilaginoase căptușite cu epiteliu columnar simplu sau cuboid.[5][6] Canalele excretoare ale fiecărei glande are o lungime de 1,5-2,5 cm și se deschid pe părțile posterior-laterale față de orificiul vaginal,[7] în șanțul labio-himenal (între himen și labiile mici).[1][8] Canalele sunt alcătuite din epiteliu de tranziție, care se contopește cu epiteliu scuamos al vestibulului vaginal din apropierea orificiilor.[9][6][10]

Embriologic, glandele Bartholin se dezvoltă din sinusul uro-gential și devin active după menarhă. Glandele sunt irigate de artera pudendală externă. Inervația este asigurată de nervul pudendal. Drenajul limfatic al glandelor Bartholin este realizat de ganglionii inghinali și pelvieni superficiali.[3]

Secreția acestor glande contribuie la lubrifierea vulvei și orificiului vaginal în timpul actului sexual.[4] Eliminarea mucusului se datorează contracției mușchiului bulbocavernos (bulbospongios) și presiunii exercitate asupra glandelor de către bulbii vestibulari, în urma dilatării cauzate de excitația sexuală.[1]

Glandele lui Bartholin sunt organe omoloage cu glandele bulbouretrale la bărbați, responsabile de eliminarea lichidului preejaculator ce neutralizează aciditatea particulelor de urină rămase în uretră.[11]

Abcese ale ambelor glande Bartholin

Acestea se pot inflama în momentul în care canalele ce fac legătura până la vagin se înfundă în rezultatul unei infecții, dar nu neapărat, formele ușoare putând apărea și în urma unei banale răceli. Deși, în mod normal, nu se simt sub piele, dar în cazul în care aceasta se inflamează, glandele Bartholin se măresc în volum și devin palpabile.[11][12]

Tratamentul este bazat în formele ușoare pe ibuprofen sau eventual antibiotice. În cazurile grave este necesară extirparea glandei prin intermediul unei intervenții chirurgicale minore.

  1. ^ a b c Râcă, Nicolae; Cernea, Nicolae; Gheorman, Vaferiu; Văduva, Cristian; Tănase, Florentina. Ginecologie. Craiova: Editura Medicală Universitară, 2005. 600 p.  ISBN 973-7757-23-8
  2. ^ a b Crișan, Nicolae; Nanu, Dimitrie. Ginecologie - Manual. București: Societatea Știință și Tehnică, 1997. 366 p. ISBN 973-9236-23-5
  3. ^ a b Lee, M. Y; Dalpiaz, A; Schwamb, R; Miao, Y; Walttzer, W; Khan, A. "Clinical Pathology of Bartholin's Glands: A Review of the Literature". Current Urology. 8 (1), 2015, PP. 22–25. doi:10.1159/000365683. PMC 4483306.
  4. ^ a b Munteanu, Ioan. Tratat de Obstetrică. București: Editura Academiei Române, 2001. ISBN 973-23-0789-5
  5. ^ Lindeque, L.X. The Bartholin gland: An overview of anatomy, physiology and disease. In: Obstetrics and Gynaecology Forum, Vol. 23 No. 1 (2013), pp. 15-17. eISSN: 1027-9148
  6. ^ a b „Chapter 1: Anatomy of the Vulva”, Acta Radiologica (în engleză), 55 (sup208), pp. 16–23, 1961-01, doi:10.3109/00016926109176094, ISSN 0001-6926, accesat în 28 martie 2021  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  7. ^ Bartholin Gland Diseases: Practice Essentials, Pathophysiology, Epidemiology, , accesat în  
  8. ^ Stamatian, Florin; Surcel, I. Vasile; Ona, Dan; Roșca, Augustin. Obstetrică și ginecologie. Vol. 1. Obstetrica. Cluj-Napoca: Editura Echinox, 2003. 347 p. ISBN 973-8298-35-0
  9. ^ Quaresma, Catarina; Sparzak, Paul B. (), „Anatomy, Abdomen and Pelvis, Bartholin Gland”, StatPearls, StatPearls Publishing, PMID 32491735, accesat în  
  10. ^ Bain, Catrina (), Gynaecology illustrated., Kevin Burton, C. Jay McGavigan, D. McK Hart (ed. 6th ed.), Elsevier Churchill Livingstone, ISBN 978-0-7020-3067-3, OCLC 644149986, accesat în  
  11. ^ a b Omole, Folashade; Simmons, Barbara J.; Hacker, Yolanda (), „Management of Bartholin's duct cyst and gland abscess” (PDF), American Family Physician, 68 (1), pp. 135–140, ISSN 0002-838X, PMID 12887119, arhivat din original (PDF) la , accesat în  
  12. ^ Lee, Min Y.; Dalpiaz, Amanda; Schwamb, Richard; Miao, Yimei; Waltzer, Wayne; Khan, Ali (), „Clinical Pathology of Bartholin's Glands: A Review of the Literature”, Current Urology (în engleză), 8 (1), pp. 22–25, doi:10.1159/000365683, ISSN 1661-7649, PMC 4483306Accesibil gratuit, PMID 26195958, accesat în  

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Glanda lui Bartholin